• Un bărbat, o femeie şi un DJ aricios pe scenă. O relaţie, cu bune şi cu rele, eu zic, eu zac, proverbe şi zicători rearanjate dadaist, cuvinte, frici şi spaime, saluturi şi formule de rămas bun (sau mai puţin bun) şi dans. Mult dans, teatru-dans!  Bun şi Made in România! Cam aşa ar putea fi…

  • Ideo Ideis nu e doar o competiție între cateva trupe de liceeni ci o formă de educație alternativă. Sigur, tot prin activități legate de teatru, mișcare, scenografie, arte vizuale, dramaturgie și, nu în ultimul rând, muzica și ritm. La unul dintre aceste ultime ateliere am fost și eu, iar profesorul dedicat a fost nimeni altul…

  • Aţi fost vreodată la un eveniment artistic  în care voi, spectatorii, să fiţi aplaudaţi, să vi se mulţumească pentru că existaţi, pentru că vă place ce vedeţi, pentru că sunteţi acolo? Nici eu. Până aseară. E acea vreme din an în care se întâmplă Ideo Ides, Festivalul Naţional de Teatru Tânăr de la Alexandria, aflat…

  • … ai privirea strălucitoare, te-ai uita aiurea prin cameră şi ai zâmbi neîncetat. Momentul ăla de după ce ai furat o felie mare de viaţa, îngheţată cu aromă de fistic şi fructul pasiunii, decorată cu amintiri de neuitat. Îl ştiţi? Nu-i aşa că e grozav?!

  • Într-una dintre serile trecute, comentând la statusul cuiva pe FB, mi-am amintit de jocul Frunza. Ăla desenat pe asfalt, care se lăsa îmbrânceli şi julituri. Şi mi-am întrebat prietenii virtuali dacă ei ştiu de jocul ăsta. Spre plăcuta mea surpriză, nu doar că ştiau despre ce vorbesc, dar îşi aminteau cu drag de genunchii paradiţi…

  • Îmi place Ideo Ideis. Fără să supăr pe nimeni – sper! – cred că e festivalul a cărei atmosferă îmi încarcă cel mai mult bateriile. Motivul e că acolo sunt o mulţime de tineri, elevi de liceu, care au şi alte pasiuni, diferite de cele pe care generaţia din care fac parte le cultivă, iar…

  • De trei ani, de când sunt freelancer, n-am mai fost în concediu. Nu că înainte de asta mi-aş fi consumat vreodată cele… nici nu ştiu exact câte sunt! 21? de zile legale. Că nu aveam când. Mereu e câte ceva de făcut, cel puţin în domeniul şi în industria în care lucram. Deci mai subţire…

  • Am copilărit lângă Gara de Nord, înspre Titulescu, zona cât de cât mai spălată. Asta nu mă împiedică să sufăr când văd mahalaua, cu Feroviarul, librăria Caragiale şi Hala Matache, pusă la pâmânt. Asta, însă, e o altă poveste. Lumea mă întreabă dacă e o zonă sigură. Pentru mine e, altfel nu mi-aş fi cumpărat…

  • Simon Tofield e un tip englez care se pricepe la animaţie. Şi cum se întâmplă ca acest Simon să aiba patru pisici, Jess, Maisy, Hugh şi Teddy, pe post de muze, omul a îmbinat ce ştia el mai bine: pisici şi animaţie. Aşa au ieşit nişte filmuleţe foarte mişto despre apucăturile pisicilor, cu onomatopee pe…

  • Când vine vorba de dieta pisicească am şi exemple bune dar şi exemple rele. De pildă, Sony nu primeşte decât extrem de rar altceva decât mâncare pentru pisici. Da, ar mânca şi carne, pateu de ficat, gălbenuş de ou, peşte, cremă de vanilie şi, mai ales, pepene galben. Dar nu-i dau decât foarte rar aşa…